Sub punctul de rouă noaptea: condens și alge pe fațadele izolate
Săriți peste acest articol
Algele de pe o fațadă proaspăt izolată par o greșeală de izolare. Din punct de vedere al fizicii construcțiilor, este o problemă de suprafață: stratul exterior subțire al unui sistem compozit de izolare termică (WDVS, Wärmedämmverbundsystem) este decuplat termic de zidăria caldă și se răcește spre cerul nopții. BauNetz Wissen arată că deteriorările nu afectează eficiența sistemelor de izolare; vizual, ele sunt însă adesea considerabile.
Ce se întâmplă noaptea pe suprafața exterioară
Un WDVS izolează termic elementele de construcție masive. Deoarece nu are el însuși masă de acumulare, fațada se răcește noaptea, în principal prin radiație, sub temperatura aerului, iar apa de condens se depune. Potrivit cercetărilor Fraunhofer IBP din Bausubstanz 2/2018, nopțile senine sunt hotărâtoare pentru aceasta; depășirea în jos a punctului de rouă este adesea de numai câteva zecimi de grad.
Fraunhofer IBP a reevaluat în 2001 măsurători în aer liber efectuate într-o casă de test din toamna anului 1994. Peretele vestic avea 80 mm de WDVS pe 240 mm de cărămidă silico-calcară (U = 0,41 W/m²K), iar pereții de comparație constau din 365 mm de cărămidă ușoară poroasă (U = 0,51 W/m²K). Au fost evaluate lunile septembrie și octombrie.
Rezultat: temperatura suprafeței WDVS a scăzut, prin radiație nocturnă, sub temperatura aerului exterior, în timp ce cea a peretelui monolitic orientat spre sud a rămas deasupra. Numai la WDVS trebuia să se conteze pe formarea frecventă de condens noaptea, la pereții monolitici numai în situații excepționale.
De la apa de condens la stratul de alge
Microorganismele se așază atunci când suprafața este permanent umedă, iar această umezeală provine, potrivit BauNetz Wissen, predominant din condensare. Hotărâtoare nu este, conform stadiului actual al cunoștințelor, cantitatea de apă de condens, ci apa disponibilă pe suprafață pentru microorganisme, cel puțin la începutul creșterii. Anotimpul critic este toamna; iarna este prea frig, vara prea uscat. Potrivit IBP, apa de condens duce în multe cazuri la colonizare abia în combinație cu apa de ploaie aderentă; condensarea și ploaia împinsă de vânt se adună, deci.
- Laturile nordică și vestică sunt deosebit de vulnerabile. Faptul că este afectată și latura nordică, cu puțină ploaie împinsă de vânt, se explică, potrivit IBP, numai prin condensarea nocturnă.
- Tencuielile de finisaj hidrofobe nu absorb apa; aceasta formează picături și se usucă foarte lent.
- Deasupra unui diblu din plastic apar fluxuri termice mai mari, iar suprafața tencuielii se usucă acolo mai repede. Algelor le lipsește în acel loc baza de viață, iar diblurile se conturează vizibil.
- Conform calculului IBP, durata condensării ar putea fi scurtată sensibil numai cu grosimi ale izolației sub 8 cm, ceea ce autorii consideră de nerealizat.
În același timp, se aplică: majoritatea WDVS executate rămân fără deteriorări. Doar un procent redus prezintă o colonizare care merită reclamată.
Ce cunosc proiectanții împotriva acestui fenomen
| Abordare | Principiu | Încadrare |
|---|---|---|
| Biocide în tencuială și vopsea | ucid microorganismele | Substanțele active se spală și încarcă mediul; pe latura expusă intemperiilor eficiența este limitată |
| Tencuială minerală mai groasă, hidrofilă | mai multă masă de acumulare; tencuielile hidrofile absorb umezeala imediat | Măsurătoare după o noapte senină: pe un WDVS standard cu vopsea albă aproape dublu de multă apă decât pe tencuială groasă albă; prin calcul, depășirea în jos a punctului de rouă cu cel mult 20 % mai scurtă |
| Nuanțe mai închise | mai mult câștig de radiație ziua | prin calcul, fațada închisă scade sub punctul de rouă aproape în același timp cu cea albă; maschează o colonizare redusă |
| Acumulatori de căldură latentă (PCM) | descărcarea la scăderea temperaturii întârzie formarea condensului | prin calcul, până la 70 % mai puțină depășire în jos a punctului de rouă, în aer liber eficient doar în unii ani |
| Vopsea superhidrofobă cu rășină siliconică | apa se scurge în picături | suprafețe de test IBP după trei ani: colonizare cu alge nedovedită, la alte produse fără biocide slabă |
| Vopsele cu emisivitate scăzută (reflectorizante în IR) | scădere nocturnă de temperatură mai mică | vezi mai jos |
| Streșini | mai puțină ploaie împinsă de vânt | de decis în acord cu concepția de proiectare |
Valorile procentuale nu pot fi comparate între ele. Valorile pentru tencuiala groasă, vopseaua IR și acumulatorul de căldură latentă sunt efecte calculate pentru perioada septembrie–octombrie; valoarea măsurată pentru tencuiala groasă provine dintr-o dimineață după o noapte senină. Cine evaluează o măsură ar trebui, de aceea, să întrebe despre condițiile limită și orientare, nu despre cea mai mare cifră.
Emisivitate scăzută: ce s-a măsurat
Ideea este simplă din punct de vedere fizic: cine reduce radiația în unde lungi reduce scăderea nocturnă de temperatură. Calculul IBP folosește pentru aceasta un coeficient de emisie de 0,6 în loc de 0,9; temperatura calculată a suprafeței WDVS a rămas, în noaptea senină de septembrie luată în considerare, tot timpul deasupra temperaturii punctului de rouă. Ce înseamnă efectiv o emisivitate la elementele de construcție încadrează articolul Ce descrie emisivitatea.
În aer liber, vopselele timpurii au arătat aproximativ 50 % mai puțin condens pe fațada vestică, dar și-au pierdut după câteva luni aspectul prin degradarea plăcuțelor de aluminiu și au devenit argintii. Două sisteme dezvoltate ulterior, aplicate la sfârșitul lui 2011 și, respectiv, trei ani mai târziu, au fost testate pe peretele vestic și pe cel nordic.
Pe peretele nordic, sistemul bej-gri a scurtat durata condensării în perioadele de toamnă, cu excepția primei, cu aproximativ 25 %, cel albastru-gri cu 10 și 18 %. Sistemul albastru-gri nu a prezentat, după doi ani de expunere la intemperii, niciun efect de argintare. Autorii deduc că o reducere de aproximativ 25 % ar putea evita majoritatea problemelor. Una dintre cei patru autori este director tehnic al unei fabrici de vopsele.
Ce limite are evaluarea suprafețelor exterioare cu camera termografică explică articolul Ce dovedește o imagine termică.
Ce rămâne deschis
BauNetz Wissen consemnează că dezvoltarea unor măsuri adecvate împotriva colonizării cu alge și licheni nu este încheiată. Datele IBP sunt serii de măsurători la un singur amplasament, în perioade izolate de toamnă; eficiența depinde de sistem, de orientare și de vremea anului. Pentru proiectare, aceasta înseamnă: o singură măsură nu elimină riscul; ea reduce durata condensării și oferta de apă. Rămâne deschisă mai ales întrebarea care dintre abordări se dovedesc, pe fațade reale, pe zece ani și mai mult.
Cine măsoară la obiectiv trebuie să cunoască ordinul de mărime: la o depășire în jos de câteva zecimi de grad, precizia măsurării decide asupra enunțului. IBP a calibrat pentru măsurătorile sale în aer liber fiecare senzor în parte înainte de montaj.
Surse
- Grauschleier an Fassaden (BauNetz Wissen Dämmstoffe) – pagină fără dată; accesată la 30.10.2026
- Algen auf Wärmedämm-Verbundsystemen, IBP-Mitteilung 382 (Fraunhofer IBP) – 28 (2001), Neue Forschungsergebnisse, kurz gefaßt; perioada de măsurare 16 septembrie–24 octombrie 1994
- Einsatz eines neuen wetterresistenten IR-Anstrichs im Vergleich mit anderen Maßnahmen zur Reduktion des Bewuchsrisikos an Außenfassaden (Krus, Thiel, Born, Fitz; Bausubstanz 2/2018, Fraunhofer IBP) – Bausubstanz 9 (2018), caietul 2 (aprilie), p. 35–43; serii de măsurători 2012–2015
- Wärmebrücken: Arten (BauNetz Wissen) – pagină fără dată; accesată la 30.10.2026